Percepţia actuală asupra comunismului

- Comunicat de presă -

Conform datelor Barometrului de Opinie Publică al Fundaţiei pentru o Societate Deschisă din octombrie 2006, 12% dintre cetăţenii României consideră comunismul o idee bună care a fost bine aplicată, 41% o idee bună prost aplicată şi 34% o idee proastă. Prin urmare, mai mulţi români consideră societatea comunistă o idee bună (53%) şi doar 34% o consideră o idee proastă. Analiza datelor de sondaj oferă trei tipuri de explicaţii pentru percepţia pozitivă asupra comunismului în rândul românilor.

Explicaţia economică

Profilul celor care cred în viabilitatea comunismului se înscrie în următoarele coordonate: persoane peste 55 de ani sau respondenţi cu maxim 8 clase, venituri sub 4 milioane de lei vechi (ocupaţii cu status scăzut – muncitori, zilieri), fără relaţii utile. Ei provin preponderent din Moldova şi Muntenia, din gospodării sărace din mediul rural. Sintetizând, putem spune că persoanele cu resurse mai scăzute în prezent (venituri, avere, relaţii, etc.) şi care au avut de pierdut, relativ dar şi absolut, în urma căderii comunismului consideră într-o măsură mai mare că acesta a fost o idee bună, bine aplicată. Reciproc, cei care aveau resurse mai mari în perioada comunistă sau care au reuşit să se adapteze mai bine societăţii actuale şi să aibă în prezent resurse mai mari sunt mai degrabă de părere că orânduirea comunistă nu a fost o idee bună.

Explicaţia ideologică

Explicaţiei de natură economică, preponderentă, i se adaugă şi una de natură valorico-ideologică. Oamenii tind să fie ataşaţi de lucrurile pe care le cunosc şi le înţeleg mai bine, în mod special de cele din perioada de socializare. Cei care consideră comunismul o idee bună sunt mai degrabă pentru egalitate socială, diferenţe mai mici între venituri, proprietate de stat, o responsabilitate mai mare a statului, evaluează mai negativ competiţia, consideră că oamenii se pot îmbogăţi mai degrabă pe seama altora.

Explicaţia experienţială

Diferenţe experienţiale relativ la comunism sau, altfel spus, experienţele de viaţă semnificative din perioada comunistă influenţează de asemenea evaluarea acestuia. Datele arată că persoanele care au avut de suferit (direct sau indirect) de pe urma comunismului tind să aibă o evaluare mai negativă a acestuia. Şi reciproc, cei care nu au suferit sub aspect politic, îl evaluează relativ mai pozitiv.

Lustraţia

Jumătate dintre respondenţii Barometrului consideră că este necesară o lege a lustraţiei care să blocheze accesul la funcţii publice pentru foştii lideri ai partidului comunist, în timp ce doar 22% consideră că o astfel de lege nu este necesară (restul de 28% nu au o opinie formată). Ponderea respondenţilor care consideră necesară legea lustraţiei creşte la 58% în rândul celor care cred despre comunism că a fost o idee proastă. Chiar şi dintre cei care cred că a fost o idee bună şi bine aplicată, un procent însemnat (41%) sunt de acord cu necesitatea legii lustraţiei.

Persecuţii în timpul perioadei comuniste

Conform declaraţiilor, ponderea celor care au suferit personal sub aspect politic de pe urma comunismului este de 6% dacă ne raportăm la totalul populaţiei adulte actuale, respectiv de 8% dacă ne raportăm doar la cei care în prezent au peste 34 de ani (în 1989 aveau 18 ani sau mai mult). Dacă lărgim cadrul de referinţă incluzând şi familia, ponderea celor care au avut un contact, direct sau indirect, cu o formă de suferinţă sub aspect politic creşte la 12% din totalul populaţiei actuale (14% dacă vârsta respondentului este peste 34 de ani). 9% dintre respondenţii care în 1989 aveau 18 ani, declară că în familie sau printre rudele apropiate a fost o persoană care a avut cel puţin o problemă de persecuţie politică. 6% au avut doar un tip de problemă iar 3% două sau mai multe tipuri. Dacă ne raportăm la oricare dintre indicatorii anteriori, ajungem la aproximativ 14% dintre respondenţi aflaţi în categoria celor care au avut de suferit în vreun fel de pe urma comunismului sub aspect politic, direct sau indirect, sau au fost persecutaţi sub diferite învinuiri (personală sau a unei rude).

Formele de persecuţie politică pot fi grupate în trei mari categorii: deposedarea de proprietăţi (pământ, locuinţă); privare de libertate (arestare, închisoare, lucru la Canal, domiciliu forţat); privare de anumite drepturi (acces la şcoală, promovare profesională). În fiecare din aceste categorii regăsim aproximativ 3% din totalul populaţiei. Dacă îi luăm în calcul doar pe cei care au peste 34 de ani, procentul creşte la aproximativ 4%. Dintre toate acestea, deposedarea de pământ a atins cel mai mare număr de persoane, fie că este vorba de o suferinţă personală sau a unui membru al familiei. Cele mai frecvente învinuiri aduse acestor persoane au fost în ordine: chiabur (5%), origine socială nesănătoasă şi duşman al poporului / de clasă, fiecare cu câte 2%.

Metodologie

Cercetarea se fundamentează pe un sondaj de opinie realizat în perioada 7-19 octombrie, pe un eşantion de 1975 de persoane în vârstă de 18 ani şi peste, reprezentativ pentru populaţia adultă neinstituţionalizată a României, cu o eroare tolerată de ± 2,3%. Culegerea şi introducerea datelor a fost asigurată de The Gallup Organization România. Selecţia respondenţilor a fost făcută pe baza listelor electorale, asigurând astfel consultarea populaţiei inclusiv din zonele rurale mărginaşe. Barometrul de Opinie Publică (BOP) este marcă înregistrată a Fundaţiei pentru o Societate Deschisă.

Octombrie 2006

Ovidiu Voicu – manager de program

Mihaela Ştefănescu – coordonatoare de program

Denisa Ionescu - recepţionist

Sursa: Fundatia Soros Romania http://www.soros.ro/ro/comunicate_detaliu.php?comunicat=21